Simion Mehedinți

Simion Mehedinti, 1918

Simion Mehedinți (1868 – 1962), scrittore e Accademico di Romania.

Che cos'è la Transilvania?

Incipit

La Transilvania è per la Romania il nocciolo di tutto il Paese. La presente cartina ne offre la prova evidente. Senza la Transilvania, la Romania sarebbe come la Francia, se le mancasse l'Auvergne o il bacino di Parigi e l'Ile de France, o come la Russia senza il territorio di Mosca, per prendere un esempio dall'Occidente e uno dall'Oriente europeo; oppure l'Italia senza il Lazio o la Toscana, per ricordare l'esempio più noto della storia universale.

Pentru România, provincia aceasta este sâmburele (nucleul) ţării întregi. Harta de faţă o dovedeşte oricui.
Fără Transilvania, România ar fi ca Franţa lipsită de Auvergne ori de basinul Parisului şi L’île de France; sau ca Rusia fără ţinutul Moscovei, ca să luăm un exemplu dela Apus şi altul din Răsăritul continentului european; ori ca Italia fără Latium şi Toscana, spre a pomeni exemplul cel mai cunoscut din istoria universală.

Citazioni

• Come la Svizzera è «la casa delle acque» d'Europa; così la Transilvania è la casa delle acque della Romania.

După cum Elveţia este casa «apelor» Europei, Transilvania este casa apelor României. (p. 13)

• Chi cancellasse dalla carta geografica i fiumi della Transilvania farebbe dell'idrografia romena un'assurdità: lascerebbe quasi tutti i fiumi senza sorgenti.

Cine ar şterge din hartă râurile Transilvaniei ar face din hidrografia României o absurditate; ar lăsa aproape toate râurile fără. (1940, p. 14)

• La Transilvania è stata dall'antichità fino ad oggi il focolare della stirpe legata ai Carpazi.

Transilvania a fost din antichitate până azi vatra neamului legat de Carpaţi. (1940, p. 15)

• Se cancellassimo la Transilvania, la gente romena sarebbe simile a una ruota cui mancassero i raggi e l'asse di mezzo, restando solamente il cerchio. Che senso avrebbe una simile figura?

Dacă am lăsa albă suprafaţa Transilvaniei, neamul românesc s’ar asemăna cu o roată căreia i-ar lipsi spiţele şi butucul din mijloc, rămânând numai cu obezile. Ce înţeles ar avea o astfel de imagine? (1940, p. 16)

• Giustamente la Romania è stata detta «la Porta delle invasioni» e un cronista romeno ne ha caratterizzato così la posizione geografica: la terra romena è stata situata sulla «via delle sciagure».

Cu drept cuvânt, a fost numit «Poarta invaziilor», iar un cronicar român a caracterizat poziţia geografică astfel: pământul românesc a fost aşezat «în calea răutăţilor». (1940, p. 16)

• La montagna, come pure le isole, ha la proprietà di conservare non solo certe antiche specie vegetali e animali, ma anche popolazioni e usi antichissimi (l'Irlanda è rimasta fino ad oggi celtica, perché è un'isola; i Baschi nei Pirenei, e tanti altri popoli nel Caucaso, nell'Himalaia, ecc., sono altrettanti relitti etnici); ugualmente i Carpazi hanno difeso la loro isola etnografica dalla fusione dei popoli vicini.

Muntele, ca şi insulele, are însuşirea de a păstra nu numai unele vechi specii vegetale şi animale (relicte), dar şi populaţii şi obi¬ ceiuri străvechi. (Irlanda a rămas până azi celtică din cauza insula- rităţii; Bascii în Pirinei şi atâtea fragmente de neamuri în Caucaz, Himalaia, etc., sunt de asemenea « relicte etnice ». Tot astfel şi Carpaţii au apărat insula lor etnografică de contopirea cu neamurile dimprejur). (1940, p. 21)

• Come il cranio e il sangue, la lingua di un popolo non può essere cambiata secondo il volere di qualcuno e nemmeno «camuffata».

Intocmai ca şi craniul şi sângele, limba unui popor nu poate fi schimbată după voinţa cuiva şi nici «camuflată». (1940, p. 30)

• Senza i Carpazi non avrebbero potuto esistere un popolo e uno stato Romeni, e il mondo slavo si sarebbe esteso fino alle Alpi in completa continuità etnica e politica, secondo il desiderio dei panslavisti.

Fără Carpaţi, n'ar fi existat un neam şi un stat românesc, iar lumea slava s'ar fi întins până în Alpi, în deplină continuitate etnică şi politică, după cum doresc panslaviştii. (1940, p. 118)

• La caduta di Troia è una bella leggenda. La rovina di Cartagine (descritta da Polibio che ne fu testimonio) una vergona per la viltà di quella città commerciale. Invece l'assedio e l'incendio di Sarmizegetusa una vera tragedia, che non ha l'uguale in tutta la storia antica. (1940, p. 69)

Căderea Troiei, o poveste frumoasă. Ruinarea Catarginei (descrisă de Polybiu, care era de faţă), o ruşine, din cauza laşităţii acelui oraş de negustori egoişti. Asediul însă şi arderea Sarmisegetuzei, o tragedie reală, fără seamăn în toată istoria antică. (1940, pp. 71-72)

• Un popolo non comincia a vivere quando la storia comincia a scrivere.

Un popor nu începe a trăi, când începe istoricul a-i scrie vieaţa. (1940, p. 75)

Bibliografia

• Simion Mehedinți, Ce Este Transilvania, M. O., Imprimeria Națională, Bucarest, 1940.
• Simion Mehedinți, Che cos'è la Transilvania?, Bucarest, 1943.

Altri progetti

Altri progetti

• Wikipedia
• Commons

• Wikipedia contiene una voce riguardante Simion Mehedinți
• Commons contiene immagini o altri file su Simion Mehedinți